Aprilie: luna sănătății și a conștientizării

• 2 aprilie - Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului
• 6 aprilie - Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace
• 2 aprilie - Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului
• 6 aprilie - Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace
• 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății
• 14 aprilie - Ziua Mondială a Bolii Chagas
• 21 aprilie - Ziua Mondială a Creativității și Inovării
• 24 aprilie - Ziua Mondială a Meningitei
• 25 aprilie - Ziua Mondială a Malariei
• 28 aprilie - Ziua Mondială a Securității și Sănătății la Locul de Muncă
• ultima săptămână din aprilie - Săptămâna Mondială a Imunizării

Anual, la dată de 2 aprilie, la nivel mondial, este marcată Ziua Internațională de conștientizare a Autismului, cu scopul de a dinamiza eforturile de promovare a unei mai bune înțelegeri a autismului și de a crește nivelul de informare a publicului larg, privind nevoile speciale ale persoanelor cu autism și ale familiilor acestora.

ADHD este și una dintre tulburările cel mai frecvent diagnosticate greșit, fapt care a dus la apariția unui curent de opinie care susține că ADHD este, de fapt, o tulburare “inventată” pentru a susține interesele farmaceutice.

Fără niciun dubiu, ADHD există și are un impact major asupra vieții copiilor afectați, precum și a familiilor acestora. În ultimii ani a crescut gradul de conștientizare a acestei tulburări și sunt disponibile numeroase informații despre ADHD, fapt care a dus la o aparentă “epidemie” de copii diagnosticați pozitiv. Totodată, efectele negative ale vieții moderne, inclusiv stresul, alimentația nesănătoasă, poluarea, excesul utilizării tehnologiei încă de la vârste fragede, sunt factori favorizanți importanți după cum afirmă numeroși specialiști.

În același timp, există numeroase cazuri de copii diagnosticați greșit, întrucât simptomele care caracterizează ADHD sunt comune și altor condiții medicale, afecțiuni neurologice și psihiatrice, printre care amintim: sindroame epileptice, tumori cerebrale, afecțiuni metabolice și endocrinologice, tulburări afective psihiatrice (tulburarea bipolară, anxietatea și depresia). Prin urmare, diagnosticul diferențial este crucial.

Diagnosticul corect este îngreunat de faptul că nu există o investigație medicală specifică (analize de sânge, markeri biochimici sau alte teste de laborator, investigații imagistice) care să “identifice” prezența ADHD, astfel că diagnosticul este pus de medicul psihiatru sau neurolog exclusiv pe observația clinică directă și pe declarațiile părinților care pot fi mai mult sau mai puțin subiective.

Este important să nu reducem această afecțiune doar la diagnostic, care de cele mai multe ori poate fi devastator, ci să ne uităm la cât de funcționale sunt abilitățile și la cât este cel diagnosticat de independent prin medicină integrativă.

Toți specialiștii afirmă fără dubiu că cea mai bună abordare terapeutică în cazul ADHD este o combinație de:

• tratament medicamentos, stabilit și dozat de medicul psihiatru în funcție de severitatea și tipologia simptomelor
• terapie comportamentală
• terapie de reeducare a abilităților funcționale

Deși încă se cercetează intens încă nu există nici un tratament care să vindece autismul. În acest context, profesioniștii din domeniul sănătății recomandă recuperarea deficitului funcțional cu ajutorul kinetoterapiei.

Autismul infantil este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică, ce afectează funcționarea creierului, având o funcționare diferită a centrilor cerebrali responsabili cu prelucrarea informației, caracterizat prin incapabilitatea de a iniția și dezvolta relații sociale, de a exprima interes și emoții, incapacitatea de a folosi limbajul și comunicarea și prin prezența unui comportament stereotip, incluzând un repertoriu comportamental restrictiv și repetitiv.

Una din ariile psihologice afectate la cei cu autism este și aria psihomotrică, adică pe lângă dificultățile comportamentale, senzoriale și social-emoționale, mulți copii cu tulburare de spectru autist TSA întâmpină și dificultăți cu abilitățile și capacitățile lor motorii.

Rezultatele terapiei și gradul de recuperare variază în funcție de:

• vârsta la care este începută terapia
• gravitatea afecțiunii și afecțiuni asociate
• numărul de ore de terapie
• implicarea familiei în procesul de terapie

În funcție de absența sau prezența modificărilor structurale de la nivelul substratelor la care sunt localizate, deficiențele fizice se împart în funcționale și patologice.

• Deficiențele funcționale sunt rezultatul unei hipo sau hiperfuncții, unui dezechilibru sau necoordonări a funcțiilor aparatului locomotor.
• Deficiențele patologice sunt determinate de modificările organice, structurale, morfologice ale elementelor ce compun acest aparat. Din punct de vedere al prognosticului deficiențele fizice pot fi neevolutive sau deficiențe fizice evolutive.

Kinetoterapia are un rol important în tratamentul de recuperare terapeutică pentru pacienții cu TSA întrucât ajută la dezvoltarea abilităților de viață independentă, la dezvoltarea jocului – implicit incluziunii sociale precum și la dezvoltarea atenției.

• tonifierea musculaturii;
• îmbunătățirea mobilității articulare și a coordonării mișcărilor;
• dezvoltarea motricității generale, grosiere cât și a celei fine;
• educarea echilibrului static și dinamic;
• educarea ritmului și coordonării mișcărilor;
• orientarea și organizarea spațio-temporală;
• conștientizarea corectă a schemei corporale.
• terapia ocupațională
• ludoterapia
• ergoterapia

Dacă sunteți îngrijorat de dezvoltarea motorie a unui pacient cu autism, dacă observați deficiențe în postura corporală, coordonare, abilități motrice grosiere sau fine este important să nu va rezumați doar la diagnostic să căutați o a două opinie pentru o evaluare psihomotrică și dacă este nevoie de un plan de intervenție kinetoterapeutică individualizat.