Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, progresează diferit de la o persoană la alta, iar identificarea factorilor de risc și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot contribui la prevenirea sau încetinirea declinului cognitiv. Află cum îți poți proteja sănătatea cerebrală printr-o abordare integrativă!
La fiecare 3 secunde, cineva dezvoltă demență?!
Conform statisticilor mondiale, peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență (arată date din 2020). Acest număr se va dubla aproape la fiecare 20 de ani, ajungând la 78 de milioane în 2030 și la 139 de milioane în 2050, spun specialiștii în sănătate publică. La fiecare 3 secunde, cineva dezvoltă demență.
Vârsta este cel mai puternic factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer, dar genetica și stilul de viață influențează, de asemenea, riscul și protecția împotriva bolilor.
Prin cercetări, știm despre unii, dar nu toți factorii de risc pentru boala Alzheimer. În timp ce a avea un istoric familial al bolii crește riscul personal într-o anumită măsură, este important să ne amintim că mai puțin de 1% din cazurile de Alzheimer sunt determinate de genele care provoacă boala.
Așteptarea generală este că boala provoacă agravarea treptată a memoriei și a altor funcții cognitive în timp. Cu toate acestea, toți pacienții sunt diferiți, având o serie de simptome și rate de progresie. Traiectoria trecută pe o bază individualizată este, în general, cel mai bun ghid pentru traiectoria viitoare, ceea ce înseamnă că dacă boala a progresat lent, probabil că va continua așa în viitorul apropiat. Dacă a progresat rapid, probabil că va continua.
Efectele secundare și eficacitatea scăzută a tratamentelor clasice actuale pot determina pacienții și familiile acestora să caute tratamente alternative pentru boala Alzheimer și demență.
Un mesaj pentru noi toți este că multe activități și obiceiuri zilnice promovează sănătatea creierului, indiferent de riscul nostru individual de boală Alzheimer.
Abordarea integrativă oferă soluții profilactice și de tratament curativ cu eficiență ridicată, mai ales în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, în special la debutul simptomatologiei, dar cu efecte terapeutice evidente și în stadiile avansate ale bolii.
Remedii și obiceiuri naturale expuse aici au la bază cercetări științifice care le confirmă efectele terapeutice. Acestea nu sunt menite să înlocuiască tratamentul sau sfatul medical, dar importanța cunoașterii și practicării lor aduc beneficii clare persoanelor care caută soluții de prevenție sau tratament natural pentru boala Alzheimer și alte tipuri de demență.
Aceste obiceiuri includ:
Menținerea unei diete sănătoase și echilibrate
Dieta mediteraneană este asociată cu un risc mai mic de boală Alzheimer. Aceasta este o dietă bogată în legume, fructe și proteine slabe, în special surse de proteine care conțin acizi grași omega-3.
Există o legătură clară între obezitate, diabet și boala Alzheimer, astfel este recomandată evitarea alimentelor procesate, a dulciurilor și sucurilor cu un conținut mare în zaharuri. Se cunoaște faptul că zahărul traversează bariera hemato-encefalică, producând consecințe grave asupra sănătății creierului prin degradarea transmiterii sinaptice.
Sunt recomandate alimentele care ajută la reducerea inflamației cronice. Fructele de pădure (afine, mure) cu un conținut mare de antioxidanți, legumele proaspete, verdețurile (salată verde de orice tip), spanacul și varza kale, legumele crucifere precum broccoli și varza de Bruxelles, toate acestea conțin o cantitate mare de antioxidanți excelenți pentru sănătatea cerebrală.
O altă recomandare alimentară este legată de aportul de gluten. S-a demonstrat că glutenul crește nivelul de zonulină – o proteină din corp care mărește permeabilitatea barierei intestinale și perturbă bariera hemato-encefalică. Cercetătorii au descoperit că gliadina, o proteină regăsită în gluten, crește în mod clar nivelul de zonulină și contribuie la evoluția permeabilității intestinale care poate fi direct implicată în stările neuroinflamatorii și în modificarea funcției cognitive. Evitarea glutenului timp de 1 lună de zile ne poate oferi prilejul de a observa eventuale schimbări benefice în funcțiile cognitive.
Tot legat de alimentație, postul intermitent aduce multiple beneficii organismului și sănătății cerebrale. Acesta se obține prin alocarea unei pauze de 12-16 ore între ultima masă din zi și prima masă din ziua următoare. Pauza alimentară permite creierului să intre în autofagie, fereastră naturală de „auto-curățare” a corpului în timpul somnului. Pentru cele mai bune rezultate se recomandă începerea postului cu 3 ore înainte de culcare. Cercetările arată că restricția alimentară crește numărul de celule cerebrale nou generate la adulți.
Astfel de schimbări alimentare poate mări plasticitatea creierului și capacitatea de auto-reparare.
Suplimentarea cu vitamine și alți nutrienți
Diferiți oameni de știință și Asociația Alzheimer au efectuat studii randomizate controlate privind efectul unor nutrienți asupra bolii Alzheimer.
- Mai multe studii au asociat aportul mărit de acizi grași Omega-3 cu scăderea declinului mintal în cazul vârstnicilor și un risc redus de apariție a bolii Alzheimer;
- Uleiul de cocos neprocesat poate îmbunătăți transmiterea nervoasă, precum și funcționarea generală a creierului. Acest tip de grăsime sănătoasă, cu proprietăți antiinflamatoare ajută la regenerarea mucoasei celulelor nervoase;
- Vitamina B12 poate contribui la funcția cognitivă generală prin restabilirea căilor nervoase din creier. Vitamina B12 intră în componența tecii de mielină care învelește terminațiile nervoase;
- Vitamina D3 contribuie la păstrarea în bună formă a capacităților mintale. Studiile arată că persoanele cu niveluri mici ale vitaminei D3 sunt de două ori mai expuse riscului de a dezvolta probleme de memorie sau de atenție;
- Magneziul este un mineral deosebit de benefic fără de care nervii nu pot funcționa optim. Este, de asemenea, un co-factor enzimatic care participă la sute de reacții celulare în organismul uman;
Detoxifierea cerebrală prin somn
Creierul uman este un organ vital care dispune de una dintre cele mai bogate rezerve de sânge și consumă până la 20% din energia utilizată de corpul uman – mai mult decât orice alt organ.
Detoxifierea creierului este vitală, iar studiile arată că aceasta are loc doar noaptea, în timpul somnului, când spațiul dintre celulele cerebrale se mărește cu până la 60% astfel încât sistemul glimfatic să poată elimina eficient metaboliții, inclusiv proteinele beta-amiloid, principala cauză a evoluției bolii Alzheimer.
Procesul natural de detoxifiere a creierului poate fi perturbat de diferiți factori precum odihna insuficientă (mai puțin de 8 ore de somn neîntrerupt), prezența neuroinflamației, alimentația bogată în acizi grași omega 6, grăsimile hidrogenate, alimentele procesate, consumul des de alimente bogate în zahăr, lipsa activității fizice, stresul, deshidratarea, disbioza intestinală, infecțiile virale.
Se crede că somnul elimină proteinele anormale din creier și consolidează amintirile. Un somn odihnitor oferă corpului și creierului nostru timpul necesar pentru a-și restabili echilibrul interior.
Sfaturi pentru un somn sănătos:
- Mențineți un program adecvat de somn;
- Nu faceți exerciții fizice cu 3 ore înainte de culcare;
- Reduceți aportul de cofeină cu 8 ore înainte de somn;
- Evitați să consumați alimente după ora 19.00;
- Evitați lumina albastră a ecranelor înainte de culcare;
S-a demonstrat că acumularea de proteine beta-amiloid asociată cu boala Alzheimer crește chiar și cu o singură noapte nedormită.
Cercetări moderne asupra metaboliților secundari și a metodelor avansate de extracție dezvoltate de-a lungul ultimilor 15 ani, de către o echipă din Noua Zeelandă, au identificat anumiți metaboliți secundari cu rol neurotrofic, neuroregenerativ și de modulare neuroinflamatorie. Metaboliții secundari au fost incluși într-o formulă numită Voluntastrols și este destinată susținerii procesului de detoxifiere a SNC (Sistemul Nervos Central) în timpul somnului; detoxifierea este realizată de sistemul glimfatic – sistem unic de canale perivasculare ce asigură eliminarea eficientă a toxinelor, proteinelor și metaboliților, inclusiv a plăcilor amiloide răspunzătoare de degradarea și moartea neuronală.
Detoxifierea organelor interne are efecte profilactice și curative recunoscute inclusiv în lumea medicală. Precum se recomandă periodic detoxifierea hepatică, renală sau intestinală, detoxifierea cerebrală poate fi făcută cu Voluntastrols în cure profilactice (prevenție) câte 2-3 luni de 2 ori pe an, sau curativ în funcție de specificul afecțiunii sau a gradului de degradare cognitivă.
Întocmai precum administrarea de vitamina C previne scorbutul, metaboliții secundari naturali (cu structură polifenolică) prezenți în formula cu denumirea de Voluntastrols ajută la prevenirea și abordarea afecțiunilor cerebrale cauzate de lipsa acestor tipuri de nutrienți (metaboliți secundari) pe care, în cursul evoluției, corpul uman a învățat să-i utilizeze cu scopul menținerii sănătății și rezistenței cerebrale.
A rămâne activ mental și social
Încercați să învățați lucruri noi sau să revigorați vechile interese care sunt plăcute și captivante. Aceasta ar putea include mersul la evenimente sociale, cititul, dansul, jocurile, crearea de artă, cântatul la un instrument sau alte activități. Interacțiunea socială menține mintea activă. Contactul social îmbunătățește calitatea vieții pacienților în fiecare stadiu al bolii Alzheimer.
Învățarea unei noi activități, cum ar fi dansul, creează noi căi de comunicare în creier. Dobândirea de abilități și rememorarea evenimentelor prețuite din viață sunt modalități de a preveni diminuarea funcțiilor cognitive.
O alegere foarte importantă în ceea ce privește stilul de viață este menținerea unei minți active. Rezolvarea de noi probleme, menținerea prieteniilor și trăirea de noi experiențe senzoriale ajută la stimularea minții.
Practicile de mindfulness precum meditația sau exercițiile de respirație ajută la reducerea stresului. A trăi conștient de momentul prezent este o practică de mindfulness care reduce nivelul de stres în timpul vieții de zi cu zi. Este deosebit de benefic să petrecem mai mult timp afară, în spații verzi. S-a dovedit că scade stresul și încurajează practicarea exercițiilor fizice. În plus, petrecerea timpului la interior pare să contribuie la creșterea riscului de demență. Rugăciunea, râsul și petrecerea timpului cu persoana iubită pot ajuta la scăderea nivelului de stres, scăzând astfel și riscul de a dezvolta Alzheimer.
Exerciții fizice regulate
Asta poate însemna mers pe jos, înot sau alte activități aerobice pentru a crește ritmul cardiac. S-a demonstrat că 150 de minute de exerciții aerobice ușoare în fiecare săptămână, în cazul celor peste 65 de ani, protejează performanța cognitivă. Mersul pe jos 30 de minute în fiecare zi crește fluxul de sânge și oxigen către creier.
Creșterea activității fizice cu până la 25% în cazul vârstnicilor ar putea preveni 1 milion de cazuri de boală Alzheimer în întreaga lume. Exercițiile fizice reduc acumularea plăcii, previn obezitatea, mențin masa musculară a corpului și luptă împotriva inflamației.
Gestionarea altor afecțiuni medicale
Aceasta include gestionarea factorilor de risc vascular, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat, respectiv îmbunătățirea sănătății inimii. Sănătatea cardiovasculară reprezintă un factor de risc major pentru boala Alzheimer. Menținerea unei inimi sănătoase poate reduce riscul de a dezvolta o astfel de afecțiune.
Mai mult decât atât, sănătatea inimii a fost corelată cu dimensiunea creierului. Un studiu care a durat 30 de ani a arătat că persoanele cu un scor ridicat al sănătății cardiace, aveau un volum al creierului mai mare decât media, ca procent din dimensiunea totală a capului.
Hipertensiunea arterială, bolile de inimă și nivelul crescut de colesterol la vârsta mijlocie cresc semnificativ riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață. Dieta echilibrată și menținerea unui IMC (indice de masă corporală) optim sunt factori care pot îmbunătăți sănătatea inimii.
Înlăturarea factorilor de risc din mediul de viață
Factorii de risc precum mucegaiul, biotoxinele, poluarea și alte neurotoxine de mediu pot crește foarte mult riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Compușii neurotoxici precum metalele grele se pot acumula în organism. Pe măsură ce aceste substanțe neurotoxice se acumulează, ele contribuie la declinul cognitiv și la afectarea funcției cognitive la adulții în vârstă. Expunerea regulată la aceste toxine crește riscul apariției bolii Alzheimer.
Alzheimer și demență – particularități distinctive
Demența reprezintă o categorie largă de simptome care afectează memoria, abilitățile de integrare socială și declinul cognitiv. Boala Alzheimer este un tip specific care reprezintă două treimi din cazurile de demență. Demența nu se consideră că face parte din procesul normal de îmbătrânire, dar cu toate acestea 1 din 3 vârstnici suferă de demență.
Cele mai comune cinci tipuri de demență sunt:
- boala Alzheimer
- demența vasculară
- demența frontotemporală
- demența cu corpi Lewy
- demența mixtă.
Boala Alzheimer este un tip specific de demență care duce la moartea celulelor nervoase. Aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu simptome de demență, dintre care majoritatea sunt cazuri de boala Alzheimer. Toate tipurile de demență au în comun inflamația cronică la nivel cerebral.
Simptomele bolii Alzheimer includ:
- Dificultate în reamintirea informațiilor noi;
- Probleme de organizare și planificare;
- Tulburări de concentrare;
- Confuzie;
- Uitare;
- Tulburări de vedere;
- Scăderea abilităților de gândire;
- Probleme cu aritmetica simplă;
- Dificultăți în gândire critică;
- Pierderea echilibrului sau a percepției profunzimii;
- Schimbări de personalitate;
- Afectarea sănătății mintale – depresie, anxietate, paranoia;
- Modificări ale dispoziției;
- Halucinații;
- Pierdere severă de memorie;
- Comportament social modificat;
Factorii de risc menționați aici acționează precum „găurile din acoperișul unei case” care lasă inflamația să se dezvolte, întocmai precum ploaia poate crea inundații atunci când acoperișul este deteriorat. Cu cât se remediază mai mulți factori de risc, cu atât se reduce riscul de a cunoaște și trăi boala Alzheimer.
Factorii de risc includ:
- predispoziția genetică și istoricul membrilor familiei,
- bolile cronice asociate cu leziuni vasculare,
- dieta inflamatorie,
- toxicitatea metalelor grele și alte toxine de mediu,
- stresul cronic,
- problemele de somn,
- stilul de viață sedentar,
- dezechilibrele hormonale,
- loviturile la cap,
- disbioza intestinală,
- infecția gingivală,
- infecțiile virale,
- tulburările de funcționalitate celulară.
Prevenția este considerată cea mai bună terapie și toate studiile arată că, începută devreme în viață, contribuie clar la calitatea sănătății pe care o putem avea la bătrânețe. Dacă ai în jurul tău acești factori de risc la tine sau la cei dragi, prevenția este pasul corect spre evitarea „celor 3 secunde”.
